Natura

Fulgii cad grabiti peste intinderile pustii.Si totusi ,cimpurile sunt verzi.Ai crede ca suntem in luna martie cind baba dochia isi scutura cojoacele si ca natura asteapta pregatita primavara cu nerabdare.Dar,suntem la sfirsitul lui noiembrie si ceturile au pus stapinire pe toate diminetile.Citeva mere palide si triste mai atirna de crengile marului din gradina,dezgolit demult de frunze.Teiul batrin de pe marginea soselei, fara nici o frunza, mai ofteaza din cind in cind in bataia vintului.Muntele invaluit in ceata strajuieste norii plini de zapada.Natura e atit de tacuta,de trista si de frumoasa in acelasi timp.Te indeamna la rugaciune si speranta.

"A doua femeie"

Am vazut aseara un film nemtesc.Se chema "A doua femeie".Poate ca ,dupa titlu nu suna interesant.Asa am crezut si eu.Nu mica mi-a fost mirarea sa vad ca printre actorii nemti jucau si doua romance.Maia Morgestern si Maria Popistasu.Filmul este asemanator cu "Je vous trouve trés beau" ,desi actiunea nu se petrece in acelasi mediu .Ceea ce m-a frapat a fost cum sunt considerate romancele.In amindoua filmele, romancele sunt dispuse sa faca orice pentru o viata mai buna si mai indestulatoare.Si in amindoua filmele,la un moment dat barbatii care cauta romance le considera de curve pentru faptul ca le place sa se distreze si ca le place sa fie bine imbracate sau....dezbracate.Imi pare rau ca regizorii acestor filme nu stiu ce se intimpla de fapt cu femeile romance si ca marea majoritate sunt considerate obiecte de care barbatii se folosesc si atunci cind nu le mai place se descotorosesc de ele fara regret.In Romania nu exista o lege care sa apere femeia care e batuta sau alungata de acasa.Cu citiva ani in urma o cunostinta de a mea avind probleme cu sotul si cu soacra a apelat la politie.Politia i-a spus cla r si raspicat:"Doamna ,in afacerile de familie nu ne bagam".Poate ca,de atunci legile s-au ordonat la UE ,insa eu nu prea cred.De aceea spun ca regizorii au vazut numai ce e pe dinafara si nu au intrat in miezul problemei.E drept ca peste tot sunt romancute "de meserie",dar nu cred ca sunt singurele.Am vazut anunturi cu tinere de prin Gabon,Camerun sau mai stiu eu de unde ,care s-ar marita cu orice babalic dispus sa imparta patul cu ele.Atunci,de ce suntem judecat gresit numai noi?Adevarul e,ca ne-am facut o imagine proasta peste tot in Europa si e pacat.Dupa mine,romancele sunt harnice ,destepte si frumoase.

Noi

Credem ca le stim pe toate.Constatam cu uimire ca e departe de a sti tot.Descoperim pe zi ce trece ca mai avem multe de invatat.La 15 ani suntem exuberanti,ne indragostim pentru prima data si daca nu merge avem impresia ca cerul se prabuseste.Mai tirziu pe la 20-25 avem deja o oarecare experienta si ne spunem ca a ne indragosti e o prostie si ca mai bine sa ne traim viata si sa luam ce e mai bun din ea.Timpul trece si ne dam seama ca suntem singuri, ca majoritatea prietenilor au familii si copii, iar noi ne invirtim in cerc fara vreun rost anume.Tinjim dupa o viata linistita cu doi copii, cu un ciine sau o pisica.Si nu mai gindim cu inima, ci suntem rationali.Ne spunem ca sentimentele sunt pentru cei mai tineri decit noi.Noi cautam comoditatea unui vieti de cuplu ca atitea altele.Viata continua si noi nu gasim persoana conforma criteriilor noastre si, ori raminem singuri, ori alegem la intimplare.Viata e ca un joc de carti.Daca ai noroc iti pica ceea ce-ti doresti,daca nu iti spui:"Tant pis,c'est la vie"!

Nori..Ceata..Frig..Frunze moarte..Suspine..Regrete..Fantome vechi...Luna plina..Iertare..Zimbete..
Un nou inceput..Viata.

Adieu!

Moartea intrase pe neasteptate si el pe marginea patului ramase surprins cu ciorapii in mina.Privi in stinga si-n dreapta si gindi: "Pe cine cauta? Nu-i nimeni batrin aici."Nu apuca sa-si termine gindul si cazu pe spate cu ochii in tavan.Sufletul se inalta fara un suspin si urma moartea ca si cum ar fi fost tovarasa lui de viata.Din inalt zari femeia lui care se precipita spre el cu tipete.Vazu casa si i se paru mica."Unde ma duc?Mai am atitea de facut.Ar trebui sa cumpar ferma asta si baietii nu si-au terminat scoala.Si nici casa nu am terminat-o.Unde ma duc?" Era,insa prea tirziu.Moartea ii rapise sufletul si nu mai era nimic de facut.Apoi ,intra in tunelul de lumina, simti o liniste ciudata si auzi cintece de ingeri.

Din trecut

Da,timpul trece repede.Nu vad unde se duce,vad doar ce lasa in urma lui.Amintiri placute sau mai putin placute.Pe masura ce inaintez in virsta ,amintiri pe care le credeam uitate, revin uneori fara sa le chem.Cred ca aveam vreo trei-patru ani. Era o seara senina de octombrie.Un vecin,ce locuia ceva mai departe de noi ,ne chemase la o pomana de toamna.Imi amintesc,seara senina cu stele puzderie si mama care ma tinea in brate.Si cum satul este asezat pe un deal,imi amintesc de asemenea ca dincolo de lunca riului,in departare,se vedeau luminitele orasului.Nu-mi mai amintesc chipul mamei din acea seara.Stiu doar ca,mama era tare tinara ,sa tot fi avut 20 de ani.Aveam o bundita veche si mama mi-a spus imi va face una noua.Eu ,bucuroasa am spus: "Da,si pe asta veche da-o naibii".Atunci,mama m-a dojenit cu blindete sa nu mai spun niciodata asa, ca e mare pacat.Am tacut rusinata si nu am indraznit sa o intreb de ce e pacat.Aveam sa aflu mai tirziu ce avea sa insemne.Nu-mi mai amintesc ce am mincat sau pe cine am vazut in seara aceea,dar noaptea neagra cu stele puzderie nu pot sa o uit.

Dragostea

Dragostea muribunda filfiia din aripile murdare.Odata,aripile astea erau de un alb pur,dar toata neincrederea si gelozia le murdarise .Era cazuta la pamant si respira zgomotos cu ultimele puteri.Incerca sa se ridice dar ochii ce alta data erau de un albastru limpede erau tulburati si cu vinisoare rosii.Brrr!era tare urita.Nu mai avea putere sa-si strige cu tarie inocenta si frumusetea. Era abandonata de toti si o clipa cauta ajutor la ea ,dar ea ii intoarse spatele demult.Privi cu ochii rosii spre el, insa el nici nu o observa intr-atit era de concentrat pe ce va veni decit pe ce a fost.Atunci umilita isi pleca capul si doua lacrimi grele ii picura pe tarina prafuita.Stia ca va muri.Nu mai avea nici un rost sa se bata pentru ceva care deja s-a risipit.Cit de frumoasa a fost la inceput!Cite soapte de iubire i-a fost dat sa auda!Unde s-au dus toate astea si de ce a trebuit sa moara asa de tinara?Nu aveau mila pentru ea si putin le pasa pentru ce a fost.Cu un ultim Adio! pe care ea il aruncase in graba si dragostea isi trase ultima suflare cu ochii indreptati spre cer.El pleca iute spre alte orizonturi si alte iubiri.

Ah!Romania!

De fiecare data cind revin in Franta, imi spun ca n-o sa mai intorc curind in tara mea de bastina.Si,totusi o fac de cite doua sau trei ori pe an.Ma trage ata tot acolo.Am oroare de taximetristii de la aeroport care sar pe tine ca ciorile si-ti propun preturi care mai de care de aberante.Odata,a trebuit sa ma cert cu vreo cinci taximetristi particulari si a trebuit sa plec repede caci se cam incinsese discutia.Norocul meu e ca ,cunosc destul de bine preturile si nu ma mai las prada lor. La gara vezi tot felul de persoane dubioase si copii cu mina intinsa cerindu-ti bani.Apoi,odata ce iau trenul spre orasul meu natal muntii de gunoaie si cimpurile nelucrate imi dau o stare dezgust si de tristete in acelasi timp.Si pe urma ,gentiletea cu care te trateaza fiecare vinzator lasa de dorit.Deunazi, am vrut sa cumpar niste sosete obisnuite dintr-un butic de la gara.I-am spus fetei sa-mi arate ce are si a sarit intepata ca "de care sosete"?I-am raspuns ce are ea expus.Si cu duritate si repezit a tras niste sosete dintr-un colt si le-a trintit pe tejghea.Am ramas surprinsa si nu am mai fost in stare sa raspund nimic.Alta data, am luat cina intr-un si am restaurant si am cerut doua feluri de mincare pentru sotul meu.Bucatareasa le-a pus pe amindoua felurile pe o singura farfurie si astepta sa mincam cit mai repede si sa plecam.Bineinteles, ca de atunci nu am mai calcat pragul acelui hotel.Prefer sa platesc mai mult si sa am servicii fara repros.